experiment

Pune-i net. Da-i viata.
Da frate, asta era raspunsul, internetul, internetul e viata. Stateam in statia de autobuz si cand am citit bannerul m-am luminat. Asta era raspunsul pe care il cautam, asa se traieste.
Cacat.
Taie cablurile, arunca modemul pe geam.
Inchide televizorul, inchide televizorul si fugi!
Indoctrinare in masa. Manipularea si prostirea publicului, cu asta se ocupa. Totusi nu te misti, stai acolo in fotoliul tau comod, micul tau refugiu. Esti foarte constient ce e, sau ce nu e in capul celor de acolo, iti vine sa te dai cu capu de toti peretii la fiecare cuvant al celor din cutia neagra,dar continui sa te uiti. Tragi din tigara cu pofta, bei din cana de langa scrumiera a nu-se-stie-cata cafea pe ziua de azi. Cearcanele iti sunt uriase, esti nebarbierit si ochii-ti sunt rosi.
Intr-o zi te uiti pe fereastra, fara a te misca din fotoloiu. Vezi cerul, vezi un parc, putin verde, un contur de blocuri si cam trei sferturi de albastru limpede cu cateva urme de nori, totul vazut prin rama ferestrei de la balcon,ca prin gaura cheii.
Te ridici, sari din fotoliu, cobori treptele in viteza si iesi pe usa blocului triumfator. Esti afara, a venit momentul, vrei sa traiesti! Simti aerul din jurul tau, esti glorios, ai reusit.
Ai reusit sa ce? Cum traiesti,ce faci mai departe? Te urci in masina, pornesti motorul, te opresti si asculti sunetul lui,miere pentru sufletul tau. Iubesti masina asta, iubesti sa conduci, sa mananci strazile cu ea, sa apesi pedalele cu putere, sa invarti de volan, sa te uiti in fata prin geamul urias din cabana pe roti.
In cele din urma te intorci acasa, lumea iti tot repeta sa nu mai conduci fara permis pentru ca risti puscarie, insa nu iti pasa, te face sa te simti liber. In plus, acum ai o noua idee, vrei sa impartasesti lumii imaginea custii tale, nu te mai ascunzi de lucrurile care te tin legat, ci te legi si mai tare de ele, iar legaturile incep sa slabeasca.
Esti liber, traiesti.




Lipici