joi, 3 noiembrie 2011

Cugetând

Mi-e cald. Mi-e atât de cald încat îmi imaginez că sunt un soare. Inima mi-e un soare. Un răsărit. A râde. Râd raze. Acea flacără eternă. Se rarefiază. Se fâstâcește. Explodează. Un val moleșitor. Acele tonuri. O partitură a sufletului. Copleșire. Vârtejul nostalgiei se aude de departe. Un vuiet liniștitor. Ne-am părăsit în cenușa lacrimilor. Ne-am stârnit sclipiri.

Cautăm. Alergăm. Păstrăm.

Cu toată ființa ne-am regăsit în aburul dens. Materia fumurie colorată. Pofticioasă. încercând descoperirea. Un ghem strâns, de bucurii. Trăirii ștrulubatice. Ascult atent. Miros si deschid ochii. Un iz necunoscut mă  gâdila ușor. Îmi simt viața adunată în creștet. Chircită. Revine la plutire. Să zburăm înotând în negură. Strălucire apăsătoare. Cât ochiul infinit. Sus te bați cu zeitatea voastră. Cu iubirea, cu regretul.

Alergăm. Săpăm. Ne așezăm.

Am albit la suflet. Îngândurați, ne-am scurs pe marginile lumii. Alunecăm, valsând cu cascadele freamătului cel dintâi. Vedem primordialul. Originile. Memoriile. Am căscat și am căzut în abis. Spre mere, ardei și struguri. Rozele manifestării. Visezi la realitate. Suspin îndelungat.

Alergăm.

Pășim spre eternitate. Cu mintea urlând deasupra văzduhului. Norii mă îmbie la joc. Am săltat pelerina cu închipuirii. Mori si reînvie în uitare. Pentru un moment ai amutit in pânza gândurilor. Asuprire. Tortură. Viată. Nestemată. Vântul te poarta duios spre chatarsis. Limba tăcerii se unduiește ademenitor.

Alergăm... 

Un comentariu: